Personalitate - metode

a)     orala:

I.                   Metode expozitive

-          Povestirea – expunerea prin naraţiune, poveste cu caracter plastic şi emoţional,, în scopul pregătirii elevilor sub aspect intelectual şi afectiv pentru primirea informaţiilor, precum şi pentru crearea atmosferei de curiozitate. 

Obiective atinse: 4 a. Timp alocat 5 minute.

Poveste:  Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Traiau odata intr-o tara pe de-a intregul verde, inconjurata de campii si pajisti minunate, doi cai cu tinuta mandra si demna. Aceste doua animale, un mascul si o femela, erau permanent impreuna. Dimineata foarte devreme ii puteai vedea sarind si fugind pe campiile verzi. Le placea sa fie impreuna si prietenia care ii lega era foarte mare. Nu se desparteau niciodata: se jucau impreuna, mancau impreuna si dormeau unul langa altul.

Pentru nimic in lume ei nu ar fi acceptat sa se separe. Intr-o noapte, cand dormeau lipiti unul de altul, ei au facut legamantul de a nu se desparti indiferent ce s-ar fi intamplat. O zana le auzi legamantul si ii intreba:

-Ce va doriti?

- Sa fim intotdeauna impreuna, raspunsera ei fara ezitare.

Si de îndata dorinta lor se si realiza. Zana ii transformase intr-un singur cal, nici mascul, nici femela, dar cu doua capete minunate. Caii accceptasera cu mare bucurie transformarea. De acum inainte, ei nu mai aveau motiv sa se ingrijoreze in legatura cu ceea ce ar gandi sau ar spune celalalt, pentru ca nu se desparteau niciodata.

Totusi, intr-o buna zi, se intampla ceva rau. Unul din capete a inceput sa se simta rau si sa aiba stari de indispozitie ciudate care se amplificau pe zi ce trecea. Atunci, capul celalalt a inceput sa se ingrijoreze: ce avea sa i se intample si lui? Ce riscuri erau sa aiba si el aceeasi boala?

Cele doua capete incepusera sa discute si dupa ce au stat bine pe ganduri, I-au cerut zanei sa-I  transforme din nou si sa devina ce au fost mai inainte. Si dorinta lor a fost din nou indeplinita.

Cele doua animale si-au recapatat rapid sanatatea si veselia dar intelesesera ca autonomia lor era fundamentala si ca puteau la fel de bine sa se odihneasca sau sa colinde pajistile singuri sau impreuna, continuand sa tina unul la altul.

Doresti sa fii intotdeauna impreuna cu cel care iti este drag ? Doresti sa nu te separi de prieten-prietenă, chiar faceti un legamant sa nu va despartiti niciodata? Vrei sa afli in totalitate ce gandeste, ce face celalalt? Invata din experienta celor doi cai ca odata ce doua persoane isi pierd individualitatea si se unesc intr-un singur trup, unul dintre ei se poate imbolnavi iar celalalt va fi ingrijorat de ce I se poate intampla si lui. Descopera-ti capacitatea de a tine foarte mult la celalalt, de a-l iubi si in acelasi timp lasa-ti propria persoana sa se dezvolte autonom.

-          Expunerea didactică a conceptelor teoretice. 

Obiectivele atinse: 1a şi b, 2 a . Timp alocat 10 minute. Se folosesc  scheme, inregistrari video (marshmallow test).

II.                Metode conversative -

-          Conversaţia euristică. dialog didactic realizat printr-o succesiune de întrebări şi răspunsuri în scopul accesării informaţiilor şi cunoştinţelor pe care elevii le deţin cu privire la conceptele utilizate în psihologia personalităţii şi obţinerii de noi cunoştinţe şi definirii corecte a noţiunilor ce urmează a fi introduse. 

Obiectivele atinse prin conversaţie: 1a, 2 a, 3b, 4. Timp alocat 15 minute

Întrebări

Cum aţi defini individualitatea? "Consideraţi că există o diferenţă între individualitate şi individ? Care ar fi această diferenţă? Ce credeţi că este individul?, Cum definiţi persoana, ce înseamnă ea în limbajul de zi cu zi? Spre exemplu, câte persoane lipsesc azi de la şcoală?

Ce vă spune noţiunea de amprentă a personalităţii? Unde se manifestă această amprentă personală? Ce credeţi că determină comportamentele definitorii ale individului, ce influenţa are mediul asupra comportamentului dobândit? Dar învăţarea? Consideraţi ca personalitatea individului are un caracter stabil în timp? Când şi în condiţii pot apărea modificări în comportamentul unei persoane?)

b) . Metode de explorare – în vederea aplicării principiilor de definire a personalităţii în propria caracterizare şi în caracterizarea celorlalţi. Se ating obiectivele 3 a şi c.

- directe, prin experiment de echipă. împărţirea elevilor în grupe de câte patru, solicitând fiecărui elev să se gândească la un model de definire a personalităţii şi în baza acestuia să completeze pe câte un post-it câte o trăsătură de personalitate pe care o consideră ca definitorie în acel moment pentru fiecare dintre ceilalţi trei colegi de grupă, punându-i ulterior să lipească post-it-urile pe spatele colegilor.

Se cere fiecărui elev ca, după citirea celor 3 trăsături, să găsească printre acestea una care crede că nu îl caracterizează sau în caracterizează cel mai puţin şi să argumenteze, pe scurt, acest lucru.

Timp alocat 20 minute

TEMA si evaluare finală. Se urmăreşte atingerea obiectivului 4

1.      Stabileşte o listă cu 10 trăsături care crezi că îţi sunt caracteristice. Evaluează pe o scală de la 1 la 5 măsura în care fiecare dintre acestea consideri că îţi controlează comportamentele în majoritatea contextelor de viaţă socială. Ierarhizează descrescător lista trăsăturilor. Trasează trei cercuri concentrice. Plasează în cercul interior trăsătura care a primit nota cea mai mare. În cercul următor plasează următoarele trei trăsături care au primit notele cele mai mari. În cercul exterior vor rămâne trăsăturile care nu au intrat în cercurile anterioare. Aceasta ar trebui să fie modelul concentric-ierarhic al trăsăturilor tale.

2.      Alege mai multe persoane care te cunosc foarte bine (părinţi, fraţi, prieteni foarte buni, profesori). Oferă acestor persoane, în mod independent, lista cu trăsături întocmită de tine, aşezate în ordine aleatoare (nu în ordinea ierarhiei întocmite de tine) Roagă aceste persoane să mai adauge în listă orice altă trăsătură pe care o consideră definitorie pentru tine. Apoi roagă aceste persoane să le introducă în cele trei cercuri concentrice, după metodologia de la sarcina 1, dar aşa cum consideră fiecare persoană că stau lucrurile în cazul tău.

3.      Confruntă organizările ierarhice întocmite de persoanele de la sarcina 2 cu ierarhizarea făcută de tine la sarcina 1. În ce măsură ceea ce crezi tu despre tine se reflectă şi în ceea ce cred despre tine persoanele care te cunosc cel mai bine. Cum te influenţează caracterizările făcute de ceilalţi?