Temperamentul - continutul lectiei, evaluare

1.Definire si criterii de identificare

Temperamentul reprezinta manifestarea si dezvoltarea particulara a tipului de sistem nervos in plan psihologic si comportamental.

Temperamentul este latura expresiva si dinamico-energetica a personalitatii.

Etimologie: temperare lat.=a amesteca

Caracteristicile temperamentului:

• este inascut, particularitatile lui tinand de structura somatica, de sistemul nervos, de resursele energetice
• evolueaza in raport cu intregul organism si sistemul nervos; spre sfarsitul adolescentei trasaturile de temperament se maturizeaza, mentinandu-se relativ constante pana spre batranete, cand unele trasaturi cunosc un proces de aplatizare (datorita pierderii vitalitatii, vigorii, voiciunii), iar altele se accentueaza (ex.iritabilitatea la un coleric, depresia la un melancolic)
• temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile
• nu exista temperamente pure; tempera - temperare (latina)=a amesteca. Temperamentul real al omului este o combinatie originala, aparte care il individualizeaza.  

Cateva criterii de identificare a temperamentului:

• ritmul si viteza desfasurarii trairilor si starilor psihice
• intensitatea vietii psihice
• durabilitatea manifestarilor psihocomportamentale
• intrarea, persistenta si “iesirea” din actiune
• impresionabilitatea si impulsivitatea
• frecventa pe unitatea de timp a trairilor psihice
• egalitatea sau inegalitatea manifestarilor psihice
• capacitatea de adaptare la situatii noi
• modul de folosire a energiei psihice

Indicatorii nu apartin doar unei anumite conduite, ci intregii personalitati, fiind stabili

 si avand manifestari continue.

Temperamentul este latura expresiva a personalităţii, are caracter  predominant innascut, evolueaza pe parcursul vieţii, nu exista temperament pur si nu exista temperament bun sau rau.

2.Tipologii si portrete temperamentale

-o tipologie cuprinde un ansamblu de caracteristici temperamentale comune unui numar mare de indivizi.

-prima tipologie cunoscuta este cea realizata de Hipocrate si Galenus (medici ai antichitatii). Ei au realizat o corespondenta intre cele 4 umori (lichide) ale organismului si temperament: sange-sanvinic; bila galbena-coleric; limfa-flegmatic; bila neagra-melancolic.

-Pavlov a stabilit corespondenta intre tipurile de activitate nervoasa superioara (date de caracteristicile celulei nervoase de baza) si tipurile temperamentale. Criteriile sunt: forta care desemneaza amplitudinea modificarilor electro-chimice de la nivelul electronului, mobilitatea excitatiei si inhibitiei, rapiditatea si flexibilitatea adaptarii la situatii noi si echilibrul exprimat de raportul de forta dintre excitatie si inhibitie.

Tipurile temperamentale sunt:

• puternic, neechilibrat, excitabil/ colericul
• puternic, echilibrat, mobil/ sangvinicul
• puternic, echilibrat, lent/ flegmaticul
• slab/ melancolicul

-C.G.Jung abordeaza temperamentul in functie de orientarea spre lume si spre propria persoana.Cele doua tipuri temperamentale sunt:

• extravertul- orientat spre exterior, sociabil, cauta emotii puternice, isi asuma riscuri, este impulsiv, optimist, superficial in sentimente, ii plac miscarea, actiunea, distractiile
• introvertul – linistit, introspect, izolat, prudent, organizat, rareori agresiv, isi cenzureaza sentimentele, inclinat spre pesimism, foarte stabil in sentimente

-Eysenck pleaca de la teoria lui Jung, adaugand dimensiunii extraversie-introversie, dimensiunea stabilitate- instabilitate neuropsihica (nevrozism).

• extravertul instabil/ colericul
• extravertul stabil/ sangvinicul
• introvertul stabil/ flegmaticul
• introvertul instabil/ melancolicul

Clasificarea categoriala a temperamentelor dupa Eysenck:

- Gheorghe Zapan a determinat patru niveluri ale sistemului temperamental: nivelul motor general (de activitate), nivelul afectiv, nivelul perceptiv-imaginativ si nivelul mintal (al gandirii). Fiecare nivel se caracterizeaza prin indicii temperamentali: forta, echilibru, mobilitate, persistenta, tonus afectiv (stenic si astenic) si directie (extravertit sau introvertit). Gh. Zapan a elaborat o metoda de educare a capaciatii de interapreciere, numita metoda aprecierii obiective a personalitatii.

3.Caracterizarea celor patru tipuri fundamentale ale temperamentelor

• Colericul – predominant extravert, instabil, excitabil, reactiv, impulsiv si foarte activ, consuma o mare cantitate de energie nervoasa  ceea ce duce la epuizare, caderi nervoase sau chiar depresii; nu suporta activitatile monotone, statice, are mereu initiative, este orientat spre schimbare, dornic sa se impuna.
• Sangvinicul – predominant extravert, stabil, dinamic, sociabil, prietenos, dependent de grup (are nevoie de recunoastre), stie sa se faca placut, leaga usor prietenii, tinde sa fie superficial si inconstant in sentimente.
• Flegmaticul – predominant introvert, stabil, constant, calm, echilibrat, ponderat, prudent, rezervat, leaga mai greu prietenii, rabdator, perseverent, izbucneste rar, constant in sentimente.
• Melancolicul -  predominant introvert, instabil, inclinat spre autoanaliza excesiva, neincrezator in sine si in ceilalti, temator, nesigur, inclinat spre visare, cu un slab spirit practic.

4.Locul temperamentului in structura personalitatii

     Cunoasterea temperamentului este deosebit de importanta pentru a putea atenua influenta negativa a unor trasaturi asupra conduitei umane. Ajuta, de asemenea, la ameliorarea relatiilor intre persoane si in orientarea profesionala. In multe domenii, selectia profesionala se bazeaza nu numai pe criterii aptitudinale, ci si pe criterii ce au in vedere dimensiunea temperamentala a individului.

Cum se comporta un elev apartinand unuia dintre cele patru temperamente?

          Elevul coleric este agresiv, galagios; nu-si poate stapani furia atunci cand se simte nedreptatit, dar nici veselia razand in hohote in chiar mijlocul lectiilor. Ajunge frecvent in fata dirigintelui si directorului pentru rabufnirile si violentele sale. Ii place sa se impuna celorlalti colegi, este incapatanat si nesabuit in actele sale, riscand adesea.

         Elevul sangvinic molipseste si pe ceilalti cu veselia sa; este mereu neastamparat, pus pe glume, braveaza cu succes atunci cand ia note proaste, greseste din graba si superficialitate, dar e dispus sa-si ceara scuze si sa se impace cu toata lumea; se entuziasmeaza cu usurinta, vorbeste neintrebat si barfeste fara mari retineri, nu poate pastra mult timp un secret.

            Elevul flegmatic este retinut in tot ceea ce face si spune; isi alege cu grija cuvintele atunci cand trebuie sa vorbeasca, analizeaza problemele din diverse puncte de vedere, cantareste indelung orice raspuns, este constiincios si se tine intotdeauna de cuvant, de aceea este, in general, respectat si apreciat de ceilalti care sunt totusi intrigati de conservatorismul  si conformismul sau.

              Elevul melancolic tremura vesnic de teama celor din jur, colegi si profesori, roseste usor, se sperie de tot ceea ce ar putea fi o amenintare pentru el, se imbolnaveste (mai mult subiectiv, imaginar) atunci cand trebuie sa dea lucrari, plange cu usurinta cand e sicanat sau din cauza tensiunii afective.

Aplicatie:

Alegeti o profesie pe care v-ar placea sa o urmati si analizati trasaturile temperamentale proprii raportate la cerintele acelei profesii pentru a va da seama in ce masura vi s-ar potrivi profesia respectiva.

Evaluare

1.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a) temperamentul este innascut si nu evolueaza

b) exista temperamente bune si temperamente rele

c) temperamentele sunt pure

d) temperamentul este innascut si evolueaza

2.Jung a clasificat temperamentele in:

a) stabile si instabile

b) extravert si introvert

c) puternice echilibrate si slabe neechilibrate

d) flegmatic, coleric, sangvinic si melancolic

3.Care sunt cele patru tipuri temperamentale fundamentale:

a) agresiv, sociabil, timid, asertiv

b) pasiv, asertiv, normal si dezechilibrat

c) sangvinic, coleric, flegmatic si melancolic

d) stabile, instabile, echilibrate, neechilibrate

4.Recunoasteti temperamentele in figura de mai jos:

Bibliografie

1.Cretu,T., Mitrofan, N., Anitei, M. (2006). Psihologie , Manual pentru clasa a X-a. Bucuresti: Editura Aramis.

2.Lupsa, E., Bratu, V.(2005). Psihologie, Manual pentru clasa a X-a. Deva: Editura Corvin.

3.Modrea, M. (1998). Psihologia în exemple si modele explicative.Focsani: Editura Aliter.

3.Zlate, M.(2009). Fundamentele psihologiei. Iasi: Editura Polirom.